{"paper_id":"e989259a-a459-4349-8f73-6020234bbfb3","body_text":"J Surgery, an open access \njournal ISSN: 1584-9341 \n \nVolume 19 • Issue 2 • 7 \n \nEndometrioma of the anterior abdominal wall after caesarean \ndelivery \n \nAnna Mișina1, Elina Șor2,3, Corina Șcerbatiuc-Condur4,  \nVadim Gheorghița2, Igor Mișin2,3 \n1IMSP Institutul Mamei și Copilului, 2Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”,3IMSP \nInstitutul de Medicină Urgentă, 4IMSP Institutul Oncologic, Chişinău, Republica Moldova \n \nKeywords: abdominal wall  caesarian section endometriosis \n \nIntroducere  \nEndometrioza reprezintă un fenomen în \ncare țesuturile asemănătoare endometrului sunt \nimplantate în afara cavității uterine și se observă \nla ‒ 10% din femei de vârstă reproductivă [1, 2]. \nEctopiile endometriale, ca regulă, sunt localizate \nîn ovare, peritoneul pelvian și aparatul ligamentar \nal uterului , mai rar în intestine, vezică urinară, \nperetele abdominal anterior, cavitatea toracică , \netc... [1,3]. Localizarea ectopiei endometriale în \nafara organelor genitale interne este definită drept \nendometrioză extragenitală [1 ‒ 3]. \n Endometrioamele peretelui abdominal \nanterior (EPAA) reprezintă o variantă destul de \nrară și specifică a endometriozei extragenitale [2, \n4, 5]. În majoritatea cazurilor descrise, EP AA se \nobservă după intervenții chirurgicale obstetricale \nși ginecologice (cezariană, miomectomie, \nhisterectomie, laparoscopie) [2, 4 – 8], mai puțin \nfrecvent – după operații chirurgicale generale [8, \n9], însă au fost publicate și cazuri de EPPA \nspontană [10].  \n Datorită lipsei simptomelor specifice al \nEPAA deseori diagnosticul corect pre operator  \nprezintă anumite dificultăți, iar această patologie \neste interpretată gre șit ca hernii, lipoame, \ngranuloame, tumori desmoide , etc... [1, 8, 9, 11, \n12].  \n Provenit rarității EPAA, prezentăm un caz \ncu revizuirea literaturii cu accent pe diagnosticul \nși tratamentul chirurgical al acestei \npatologii.  \n  \nCaz clinic \n Pacienta de 29 de ani (G1P1) internată în \nmod programat pentru formațiune tumorală în \nregiunea unui cicatrice postoperatorii al peretelui \nabdominal anterior, asociată cu dureri \ncatameniale severe, cu creștere în dimensiuni în \ntimpul menstruației. Durata bolii este de ≈7 luni, \nîn anamneză  pacienta a suportat o opera ție de \ncezariană de urgen ță 17 luni în urmă din cauza \nprezentației pelviene a fătului și a rup erii \nprenatale a pungii amniotice.  \nCase report                      Open Access  \nAbstract. The authors presented a clinical observation of anterior abdominal wall endometrioma after cesarean \ndelivery. The features of preoperative radiological diagnosis, surgical treatment, as well as the morphological and \nimmunohistochemical characteristics of anterior abdominal wall endometriosis are described. \n \nCorresponding author:  Elina Șor, e-mail: \nelina.sor@usmf.md \nReceived: March 30, 2023 ; Accepted  Ma y 1 1, 2023; \nPublished June 30, 2023 \nCitation: Mișina Anna, Șor Elina, Șcerbatiuc-Condur \nCorina, Gheorghi ța V., Mișin I.: Endometrioma of the \nanterior abdominal wall after caesarean delivery. Journal \nof Surgery [Jurnalul de chirurgie]. 2023; 19(2): 150-156, \nDOI: 10.22551/JSURG.2023.01.07 \nCopyright © 2023:  Mișina Anna. et al This is an open -\naccess article distributed under the terms of the Creative \nCommons Attribution License, which permits unrestricted \nuse, distribution, and reproduction in any medium, \nprovided the original author and source are credited \n \n\n \nJ Surgery, an open access \njournal ISSN: 1584-9341 \n \nVolume 19 • Issue 2 • 7 \n \nExamenul obiectiv la palparea \nabdomenului în regiunea colțului stâng al inciziei \nPfannenstiel a relevat o formațiune tumorală 3 \ncm, moderat mobilă și puțin dureroasă; \ntegumentele cutanate  deasupra forma țiunii fără \nschimbări patologice. \n Ecografia a eviden țiat o forma țiune \nhipoecogenă, de formă ovală, cu textură celulară \nși contur hiperecogen în regiunea subcutană al \nperetelui abdominal anterior. Ecografia Doppler \na determinat fluxul sanguin periferic în \nformațiune și prezen ța vaselor aferente cu \ndiametrul de 1–2 mm (Fig. 1 a, b). Diagnosticul \npreoperator: endometrioza peretelui abdominal \nanterior după cezariana.  \n \n \n \nFig.1. Ecografia (а) cu Doppler ( b) al \nperetelui abdominal anterior: o formațiune \nhipoecogenă (23.9x13.3 mm) cu contur \nhiperecogen  și vascularizare periferica \n Intervenția chirurgicală a fost efectuată în \nmod programat î n perioada mijlocie  a ciclului \nmenstrual a pacientei. Revizuirea intra operatorie \na evidențiat o forma țiune tumorală localizată în \nțesutul subcutanat al peretelui abdominal anterior \ncu implicarea por țiunii de aponevroză. \nFormațiunea a fost excizată en bloc în limita \nțesuturilor sănătoase ( cu distanțare marginea de \nrezecție de 5 – 10 mm), defectul de aponevroză a \nfost suturat cu suturi separate “ tension free ” \nfolosind un fir de sutură de polipropilenă . La \ndisecția macro preparatului s-a observat multiple \nformațiuni micro cavitare cu conținut hemoragic \n(Fig. 2 ). Examenul histopatologic a  constatat \nprezența glandelor endometriale și a stromei \ncitogene. \n \n \nFig.2. Piesa operatorie: endometrioma a \nperetelui abdominal anterior la disec ție\n \n \n \nFig.3. Examen imunohistochimic: \nexpresia difuză a CD10 în stroma citogen ă \n(DAB x100) \nStudiu imunohistochimic: expresia \nmembranară pozitivă a CD10 î n stroma citogenă \n(Fig. 3), expresia citoplasmatică intensă a CK7 în \nglandele endometriale, expresia nucleară \npronunțată a receptorilor de progesteron (PR) și \nestrogen (ER -) în glandele endometriale și \nstroma citogenă, indice de activitate proliferativă \n(Ki-67)  ̶  4%. Diagnostic pato morfologic: \nа b \n151                     Misina A.  et al \n\n \nJ Surgery, an open access \njournal ISSN: 1584-9341 \n \nVolume 19 • Issue 2 • 7 \n \nendometriom. Perioada postoperatorie \nfavorabilă. Pacienta a fost externată în stare \nsatisfăcătoare la a treia zi post operator . La \nexamenul de control după 27 de luni, pacienta  \neste asimptomatică, conform studiilor clinice și \necografice  ̶  fără date de recidivă. \n \nDiscuții \n Prima menționare al EPAA este datată în \n1903 de către Meyer R. [13 ] și conform Lopez-\nSoto A. și co aut. (2018) până în prezent în \nliteratura de specialitate a u fost publicate \naproximativ 1000 de cazuri [9] cu o prevalență de \n0.03 – 3.5% dintre femeile de vârstă reproductivă \ncu endometrioză [2, 4].  \n Vârsta pacientelor cu EPAA a variat de la \n21 până la 49 de ani [2, 4, 7  – 9, 14, 15], timpul \nmediu de la intervenția chirurgicală primară până \nla diagnosticarea EPAA a fost constat de 23 .7 – \n38.6 luni [4, 15], însă într-un număr de studii a \nvariat de la 12 până la 118 luni [7, 14]. \n Aspect patofiziologic . Etiopatogeza al \nEPAA rămâne enigmatică și nu este pe deplin \nstudiată [5, 6]. Cel mai probabil trigger în apariția \nEPAA este raportat autotransplantul endometrial \n(teoria implantării ) în timpul interven țiilor \nchirurgicale la organele pelviene [2, 4, 14]. \nTeoriile de metastazare hematogene și limfogene, \nprecum și con ceptul de metaplazie a celulelor \nmezenchimale polipoten țiale primitive, stau la \nbaza fundamentării apariției EPAA spontane [10, \n11]. \n În marea majoritate a cazurilor, EPAA \n(59% ‒ 100%) a fost observată după interven ție \ncezariană [2, 4 -9, 12, 14, 15]. Frecv ența EPAA \ndupă cezariană variază de la 0,21% până la 1,3% \n[11, 14] și se presupune că inciden ța mic ă a \nacestei patologii după na șterea trans abdominală \nse datorează cazurilor nediagnosticate de EPAA \n[7]. În acela și timp, actualmente se remarcă o \ncreștere s emnificativă a frecven ței opera ției \ncezariane, astfel va spori și inciden ța de EPAA \n[13, 14]. \n Este necesar de remarcat, că până în \nprezent nu există studii bazate pe dovezi privind \nprevenirea EPAA după cezariană [11], însă unii \nautorii recomandă : (1) utilizarea diferitelor \nmateriale de sutură pe uter și peretele abdominal \nanterior; (2) minimizarea contactul ui meșelor \nutilizate în cavitatea uterină și țesuturilor \nperetelui abdominal anterior sau evitarea lor  \ncompletă; ( 3) schimbarea mănu șilor și a  \ninstrumentarului chirurgical după suturarea \nperetelui uterin; și ( 4) la  etapa finală a l \nintervenției chirurgicale efectu area debridării \nminuțioase a țesutului subcutanat și a fasciei, în \nspecial în colțurile inciziei Pfannenstiel [15]. \n De men ționat că  la pacien ții cu EPAA, \nendometrioza pelviană concomitentă a fost \nobservată în 8.7% – 96.2% din cazuri [2, 6, 8, 12, \n16]. În același timp, la 34 de pacienți cu EPAA la \nClinica Mayo (Rochester, SUA) a fost efectuată \nlaparoscopia diagnostică înainte de excizi a \nchirurgicală a ectopiei, nefiind detectată în niciun \ncaz endometrioză pelvină [4]. \n Aspect clinic . Durerea catamenială, \nformațiune palpabilă a peretelui abdominal \nanterior în regiunea cicatricei postoperatorii după \nintervenția obstetric ală și ginecologic ă în \nanamneza reprezintă o triadă caracteristică pentru \nEPAA [4, 5, 11]. Cu toate acestea, durerea ciclică \n(catamenială) este observată în 51% – 86.9% din \ncazuri de EP AA [2, 4, 6  – 9, 14  – 16]. \nFormațiunea palpabilă a l peretelui abdominal \nanterior este de tectată în 32,5% – 66,7% din \ncazuri și depinde de localizarea EP AA în \ngrosimea peretelui abdominal anterior ( țesut \nsubcutanat, fascie, mu șchi drept abdominal, \nperitoneu) [7, 8, 12] , 16]. Ca simptom rar (1,25% \n– 9,1%) a fost descrisă hemoragia catamenială \nexternă de la EP AA [6, 9]. Conform unui număr \nde studii, o evaluare detaliată a anamnezei și un \nexamen clinic minuțios permite stabilirea \ndiagnosticului de EP AA fără metode imagistice \nsuplimentare în 41% – 45% din cazuri [4, 9]. \n Aspect diagnostic . În prezent, ecografia \nse consideră o metodă de prima  intenție pentru \ndiagnosticarea EPAA cu eficacitate de 78,3% [2, \n4, 6  – 9, 11] , fiind descrisă  ca o forma țiune \nhipoecogenă cu contururi neclare hiperecogene și \nvascularizare periferică la ecografia Doppler [5, \n7, 13, 17]. Conform Benedetto C. et al. (2022) \neste rațional să se utilizeze această metodă pentru: \n(1) marcarea preoperatorie a EPAA; sau (2) USG \nintraoperator pentru a detecta localizarea ectopiei \n[7]. \n Imagistica prin rezonan ță magnetică \n(IRM) și tomografia computerizată (TC) sunt de \nAbdominal wall endometrioma                       152 \n\n \nJ Surgery, an open access \njournal ISSN: 1584-9341 \n \nVolume 19 • Issue 2 • 7 \n \npreferat pentru diagnosticarea și aprecierea \nvolumului interven ției chirurgicale în EPAA \nprofund și răspândit, precum și în forma țiunile \nnepalpabile ale peretelui abdominal anterior [2, 4, \n5, 7] , 8, 11  – 13, 16]. Es te unanim acceptat că \nIRM reprezintă cea mai bună metodă pentru \ndescrierea formațiunii voluminoase a țesuturilor \nmoi și a structurilor adiacente [13]. Astfel IRM \nvizualizează EPAA ca o forma țiune heterogenă \nhiperintensă în regiunea cicatricei postoperatori i \nca urmare a hemoragiilor catameniale în ectopia \nendometrială pe imaginile T1W (cu și fără \nsuprimare a grăsimilor) și T2W. Cu evolu ție de \ndurată de EP AA, caracteristice le radiologice se \nmodifică din cauza depozitului de hemosiderin ă \nși a fibrozei pronun țate, care determină \nintensitatea scăzută a semnalului pe imaginile \nT2W [11, 13, 16]. \n Diagnosticul imagistic prin t omografie \ncomputerizată evidențiază EPAA ca o formațiune \nsolidă în regiunea cicatricei postoperatorii a \nperetelui abdominal anterior. Posibile variante ale \ntabloului radiologic depind de faza ciclului \nmenstrual, raportul dintre elementele stromale și \nglandulare, cantitatea de hemoragie în ectopie, \nprecum și gradul de inflama ție și fibroză în \nțesuturile adiacente ale peretelui abdominal [13]. \nConform Foley C.E. et al. (2022) datele TC sunt \nnespecifice și utilizarea în calitate de m etodă de \nrutină nu este recomandată pentru suspiciunea de \nectopie endometrioidă în peretele abdominal \nanterior [5]. \n După localizarea în straturile peretelui \nabdominal a nterior, EPAA se divizează în: \nsuperficial – în țesutul subcutanat (deasupra \naponevrozei); intermediar – infiltrarea \naponevrozei, a peretelui anterior al tecii \nmușchiului drept abdominal; și profund – \nlocalizarea ectopiei în mu șchiul drept al \nabdomenului [13]. Wu Y. şi co aut. (2023) \nclasifică EPAA după localizare în: tip I – invazia \npielii și a țesutului subcutanat; tip II – implicarea \naponevrozei și a rectului abdominal; iar tipul III, \ninvazie peritoneală [18]. Potrivit unui num ăr de \nautori, EPAA cu implicarea fasciei este observată \nla două treimi dintre pacienți cu această patologie \n[6]. \n Dimensiunea medie a EPAA în seria de \nobservații cu această patologie a fost de 22  – 42 \nmm [4, 6, 8, 9, 12, 14], c u toate acestea, în \nliteratură sunt descrise cazuri de ectopie de \nendometrioză gigant ă (28x19x5 cm) [19] ]. În \nmarea majoritate a cazurilor, EPAA este \nprezentată ca o singură forma țiune tumorală \nlocalizată în col țurile cicatrice i postoperatorii \ndupă laparo tomia Pfannenstiel [6, 9, 15]. În \nconformitate, drept men ționat studiul lui Zhang \nP. et al. (2019) la o serie din 198 de cazuri de \nEPAA, ectopii multiple au fost observate doar în \n11(5,6%) cazuri [15]. EPAA în majoritatea \ncazurilor este localizată nemijlocit în regiunea \ncicatricei postoperatorii, după laparotomia \nPfannenstiel, în special în colțul stâng (66%), iar \nîn cazuri rare ectopiile sunt descrise la o distan ță \nde 5  – 6 cm de proiec ția inciziei peretel ui \nabdominal anterior [6]. \n Biopsia prin aspirație cu ac fin (FNA) este \nutilizată în unele cazuri pentru a confirma \ndiagnosticul de EPAA și pentru a exclude \nmalignitatea [5, 8, 9, 14]. Cu toate acestea, \nutilizarea metodei date în diagnosticul EPAA este \ndestul de controversată din cauza poten țialelor \nimplanturi în canalul de punc ție, iar excizia \nacesteia în timpul tratamentului chirurgical \nreprezintă o etapă obligatorie a interven ției \nchirurgicale [13]. \n  \n Managementul. Actualmente u tilizarea \nremediilor hormonale nu se consideră ca o \nmetodă independentă de tratament a EPAA, \ndeoarece regresiile simptomelor se observă \nnumai în perioada de administrare a \nmedicamentelor și se reiau după încetarea lor [5, \n11, 16]. În prezent, aceste medicamente sunt \nutilizate la refuzul de interven ția chirurgicală, \nprecum și la paciente în premenopauză sau în \nperioada postoperatorie pentru a preveni \nrecidivarea [5, 9]. \n Excizia chirurgicală reprezintă principalul \ntratament pentru EPAA simptomatică [2, 4 – 7, 9, \n14, 16, 20]. Pr incipiile unanim acceptate în \ntratamentul chirurgical al EP AA sunt excizia \nendometrioamelor în țesuturile sănătoase \n(rezecția R0) și păstrarea integrită ții formațiunii \npentru a preveni reimplantarea celulelor \nendometriale [2, 4, 6, 9, 15]. O serie de studi i \nrecomandă o indentare de 5 -10 mm de la \nmarginile endometriomului [11, 14]. În acela și \n153                     Misina A.  et al \n\n \nJ Surgery, an open access \njournal ISSN: 1584-9341 \n \nVolume 19 • Issue 2 • 7 \n \ntimp, conform Hasan A. și colab. (2021) o excizie \nlargă a EPAA cu o indentare mai mică este \nacceptabilă pentru un perete abdominal sub țire \n[14].  \n În cazul unor mici defecte ale aponevrozei, \ndupă excizia EPAA, defectul se suturează \nconform principiului tension free  [4, 6, 11, 14, \n15]. Pentru înlocuirea defectului  de aponevroză \ncu o dimensiune mai mare de 3 cm, este indicată \nprotezarea cu plasă din polipropilenă [7, 9, 11, 15, \n16], iar frecvența acestei variante de reconstrucție \na peretelui abdominal anterior constituie 6 .7% ‒ \n36.4% din cazuri [7, 9, 14, 16]. În prezența EPAA \nîn mușchiul drept al abdomenului cu implicarea \nperitoneului în proces , se recomandă utilizarea \ntehnologiilor laparoscopice pentru abla ția \nchirurgicală a ectopiei endometriale în peretele \nabdominal anterior și peritoneul pelvian [5, 7, \n16].  \n În calitate de alternativă tratamentului \nchirurgical al EPAA sunt propuse utilizare a \ndiferitelor abla ții percutanate:  (1) scleroterapia \nghidată ecoghidată cu alcool, polidocanol; (2) \ncauterizare chimică cu nitrat de argint; (3) ablație \nprin vaporizare cu laser; (4) ultrasunetul focalizat \nde intensitate înaltă [21 – 23]. Un dezavantaj \ncomun al acestor metode reprezintă \nimposibilitatea confirmării diagnosticului pe baza \nunui studiu patomorfologic, precum și excluderea \nmalignității [9]. \n Analiza histopatologică  a forma țiunilor \nexcizate ale peretelui abdominal anterior se \nconsideră etapa finală în confirmarea certă a \ndiagnosticului de EPAA și se caracterizează prin \ndetectarea glandelor endometriale înconjurate de \no stromă citogenă cu focare de hemoragie \n(hemosiderină) și semne caracteristice de \ntransformare hormonală în fazele secre toare sau \nproliferative [9, 14, 20]. Imunohistochimia \nreprezintă o  metodă suplimentară și relevă  \nexpresie pozitivă în stroma citogen ă (CD10, PR, \nERα) și structurile glandulare endometriale \n(CK7, PR, ERα, Ki67) [20]. Conform Piriyev E. \net al. (2023) indicele activității proliferative Ki67 \n<10% se atestă în 57% din cazurile de EPAA [6].  \n Transformarea malignă a EPAA reprezintă \nun fenomen rar și conform Liu G. și coaut. (2021) \nîn literatura anglosaxonă sunt descrise doar 44 de \ncazuri documentate de malignitat e a ectopiilor \nendometriale în regiunea cicatricilor peretelui \nabdominal anterior, iar cele mai frecvente \nvariante histopatologice au fost raportate ca \ncarcinomul cu celule clare și adenocarcinomul \nendometrioid [24]. \n Pe termen lung recidivele de EPAA nu a u \nfost observate în majoritatea studiilor [6, 7, 8, 14, \n15, 20]. Cu toate acestea, o serie de publica ții \nindică faptul că rata de recuren ță a EPAA se \nobservă de 3.3% – 15.4% în termeni de la 12 până \nla 36 de luni [2, 4, 9, 18]. \n Concluzii.  \n Prezența unei forma țiuni tumorale în \nregiunea cicatricei postoperatorii după intervenții \nobstetricale și ginecologice, înso țită de durere \ncatamenială și creșterea acesteia în volum, sunt \ncaracteristice EPAA.  \n Tratamentul chirurgical al EP AA este \nprincipala metod ă de trata ment, iar volumul \noptim de interven ție este în general considerat a \nfi rezec ția R0 cu men ținerea integrită ții \nendometriomului. \n Examenul histopatologic în combinație cu \nimunohistochimia (CD10, PR, ERα, CK7) \nreprezintă punctul final în diagnosticul EPAA. \n \nContribuția autorilor.  \nAutorii declară conformitatea dreptului de autor \nconform criteriilor interna ționale ICMJE. To ți \nautorii au adus o contribu ție substan țială la \nconceperea articolul ui, analiza, interpretarea \ndatelor pentru lucrare, redactarea  și editarea \narticolului și aprobarea finală.  \nDeclarația de conflict de interese \nAutorii declară că nu se află în conflict de interese \nfinanciare sau non financiare pentru datele şi \ninformaţiile prezentate în articol.  \nDeclarația de finanțare: Studiul a fost \nrealizat în cadrul p roiectului de  cercetare nr. \n20.80009.8007.11 (ANCD) \nBibliografie \n1. Hirata T, Koga K, Osuga Y. Extra -pelvic \nendometriosis: A review. Reprod Med \nBiol. 2020;19(4):323-333.  \n2. Matalliotakis M, Matalliotaki C, Zervou \nMI, Krithinakis K, Goulielmos GN, \nKalogiannidis I. Abdominal and perineal \nscar endometriosis: Retrospective study on \nAbdominal wall endometrioma                       154 \n\n \nJ Surgery, an open access \njournal ISSN: 1584-9341 \n \nVolume 19 • Issue 2 • 7 \n \n40 cases.  Eur J Obstet Gynecol Reprod \nBiol. 2020;252:225-227.  \n3. Andres MP, Arcoverde FVL, Souza \nCCC, Fernandes LFC, Abrão MS, Kho \nRM. Extrapelvic endometriosis: A \nsystematic review.  J Minim Invasive \nGynecol. 2020;27(2):373-389. \n4. Khan Z, Zanfagnin V, El -Nashar SA, \nFamuyide AO, Daftary GS, Hopkins \nMR. Risk factors, clinical presentation, \nand outcomes for abdominal wall \nendometriosis. J Minim Invasive \nGynecol. 2017;24(3):478-484.  \n5. Foley CE, Ayers PG, Lee TT. Abdominal \nwall endometriosis. Obstet Gynecol Clin \nNorth Am. 2022;49(2):369-380. \n6. Piriyev E, Namazov A, Mahalov I, \nMamedova A, Gemer O, Schiermeier S, \nRömer T. Clinical and sur gical \ncharacteristics of abdominal wall \nendometriosis: A multicenter case series of \n80 women. In Vivo. 2023;37(2):756-762. \n7. Benedetto C, Cacozza D, de Sousa Costa \nD, Coloma Cruz A, Tessmann Zomer M, \nCosma S, Trippia CH, Santos Cavalcanti \nTC, Alves Castro  GR, Kondo W. \nAbdominal wall endometriosis: Report of \n83 cases. Int J Gynaecol Obstet. \n2022;159(2):530-536. \n8. Cho YK, Kocol D, Harkins G, et al. An \napproach to abdominal -wall \nendometriosis: a retrospective case series. \nJ Gynecol Surg 2020; 36(1):1-4. \n9. Lopez-Soto A, Sanchez -Zapata MI, \nMartinez-Cendan JP, Ortiz Reina S, Bernal \nMañas CM, Remezal Solano M. Cutaneous \nendometriosis: Presentation of 33 cases \nand literature review. Eur J Obstet Gynecol \nReprod Biol. 2018;221:58-63.  \n10. Yang E, Chen GD, Liao YH. Spontaneous \nabdominal wall endometriosis: A case \nreport and review of the literature. Taiwan \nJ Obstet Gynecol. 2023;62(1):155-157.  \n11. Allen SE, Rindos NB, Mansuria S. \nAbdominal wall endometriosis: an update \nin diagnosis, perioperative considerati ons \nand management. Curr Opin Obstet \nGynecol. 2021;33(4):288-295.  \n12. Jaramillo-Cardoso A, Balcacer P, Garces -\nDescovich A, et al. Multimodality imaging \nand clinicopathologic assessment of \nabdominal wall endometriosis: knocking \ndown the enigma.  Abdom Radiol (NY) . \n2020;45(6):1800-1 812.  \n13. Grigore M, Socolov D, Pavaleanu I, \nScripcariu I, Grigore AM, Micu R. \nAbdominal wall endometriosis: an update \nin clinical, imagistic features, and \nmanagement options. Med Ultrason. \n2017;19(4):430-437.  \n14. Hasan A, Deyab A, Monazea K, Salem A, \nFutooh Z, Mostafa MA, Youssef A, Nasr \nM, Omar N, Rabaan AA, Taie DM. \nClinico-pathological assessment of \nsurgically removed abdominal wall \nendometriomas following cesarean \nsection. Ann Med Surg (Lond). \n2021;62:219-224.  \n15. Zhang P, Sun Y, Zhang C, et al. Cesarean \nscar endometriosis: presentation of 198 \ncases and literature review. BMC Womens \nHealth. 2019;19(1):14.  \n16. Melnyk AI, Foley CE, Lee TT. \nEndometriosis o f the rectus muscle: A \nsingle-center experience and a novel \nlaparoscopic approach . J Gynecol Surg. \n2021;37(2):149-157. \n17. Guerriero S, Conway F, Pascual MA, \nGraupera B, Ajossa S, Neri M, Musa E, \nPedrassani M, Alcazar JL. \nUltrasonography and atypical si tes of \nendometriosis. Diagnostics (Basel). \n2020;10(6):345.  \n18. Wu Y, Dai Y, Zhang J, Li X, Shi J, Gu Z, \nZhang J, Leng J. The clinical features and \nlong-term surgical outcomes of different \ntypes of abdominal wall endometriosis. \nArch Gynecol Obstet. 2023;30 7(1):163-\n168. \n19. Petrosellini C, Abdalla S, Oke T. The \nmany guises of endometriosis: Giant \nabdominal wall endometriosis \nmasquerading as an incisional hernia. Int J \nFertil Steril. 2018;11(4):321-325. \n20. Matei AM, Draghici-Ionescu AM, Cioplea \nM, Zurac SA, Boda D, Serban I, Caruntu \nC, Ilie MA, Fekete GL. Skin \n155                     Misina A.  et al \n\n \nJ Surgery, an open access \njournal ISSN: 1584-9341 \n \nVolume 19 • Issue 2 • 7 \n \nendometriosis: A case report and review of \nthe literature. Exp Ther Med. \n2021;21(5):532.  \n21. Smith KA, Welch BT, Kurup AN, Schmitz \nJJ, VanBuren WM, Ehman EC, Welch TL, \nCope AG, Koepsel EK, Atwell TD, \nBurnett TL. Feasibility and safety of \npercutaneous image -guided cryoablation \nof abdominal wall endometriosis. Abdom \nRadiol (NY). 2022;47(8):2669-2673.  \n22. Shi S, Ni G, Ling L, Ding H, Zhou Y, Ding \nZ. High-intensity focused ultrasound in the \ntreatment of abdominal wall \nendometriosis. J Minim Invasive Gynecol. \n2020;27(3):704-711. \n23. Qi Y, Huang Y. Treatment for abdominal \nwall endometriosis: Ultrasound -guided \npercutaneous injection of lauromacrogol \nsclerotherapy. J Minim Invasiv e Gynecol. \n2023;30(3):171-172.  \n24. Liu G, Wang Y, Chen Y, Ren F. Malignant \ntransformation of abdominal wall \nendometriosis: A systematic review of the \nepidemiology, diagnosis, treatment, and \noutcomes. Eur J Obstet Gynecol Reprod \nBiol. 2021;264:363-367.  \n \n \nAbdominal wall endometrioma                       156","source_license":"CC0","license_restricted":false}